zoot

Sunt infectiile de tract urinar banale?

Infectii de tract urinar

Infectiile de tract urinar reprezinta prezenta si multiplicarea unor bacterii la nivelul tractului urinar. Aceste infectii fi impartite in functie de localizare in inalte (pielonefrita acuta sau cronica, abcesele nefretice si perinefretice) si joase (cistita, prostatita, uretrita, bacteriuria asimptomatica). In functie simptomatologie si particularitatile pacientului, acestea pot fi la randul lor complicate sau necomplicate.

Infectiile urinare necomplicate apar la pacienti fara anomalii preexistente ale tractului urinar, cu o functie renala normala, in absenta procedurilor medicale sau chirurgicale din sfera urologica. Acest tip de infectii apar mai des la femeile intre 18 si 40 de ani, fiind rare la barbati. De obicei, bateria responsabila este E. coli.

Infectiile urinare complicate apara la pacienti cu afectari ale anatomiei sau functiei aparatului urinar, cu diabet zaharat, insufienta renala, in sarcina sau la pacientii care au primit un transplant. Aceste infectii intereseaza mai ales varstele extreme (copiii si varstnicii) si barbatii. Si in acest caz, principalul microorganism implicat este E. coli.

Factorii care favorizeaza aceste infectii sunt:

  • Uretra femeilor este mai scurta si mai groasa decat a barbatilor, fiind mai usor de colonizat de catre bacterii. Barbatii sunt mai protejati datorita uretrei mai lungi, prezentei mai reduse a bacteriilor in zona din jurul uretrei, mediului local mai uscat, precum si substantelor cu rol antibacterial din secretia prostatica.
  • Contactul sexual la femei, prin miscarile care faciliteaza patrunderea bacteriilor in uretra
  • Igiena intima necorespunzatoare
  • Varsta inaintata si diabetul zaharat prin scaderea imunitatii
  • Sarcina, prin favorizarea refluxului urinii dinspre vezica spre uretere
  • Adenomul de prostata sau hiperplazia de proastata prin stagnarea urinii in vezica urinara si ulterior, refluxul ei spre uretere

Factorii de aparare ai tractului urinar sunt:

  • fluxul urinar care “spala” tractul urinar
  • flora locala normal care opreste inmultirea bacteriilor periculoase
  • pH-ul acid al baginului
  • secretia prostatica care are si rol antibacterian
  • pH-ul urinar acid si substantele antimicrobiene din urina (lizozim)

La femei, cel mai des este vorba despre o cistita. Simptomele sunt usturime mai ales la finalul mictiunii, dureri abdominale joase, urinari dese si in cantitati mici, dificultati la urinare, miciuni imperioase, urina tulbure sau de culoare rosiatica.  In cazul pielonefritelor, simptomele sunt locale (dureri lombare, simptome asemanatoare cistitei) si generale (febra, frison, greturi, varsaturi).

Investigatiile de laborator pot indica o inflamatie (VSH, fibrinogen, leucocite cu valori crescute in sange) doar in cazul infectiilor urinare inalte. Este necesar examenul sumar de urina, sedimentul urinar si efectuarea unei uroculturi. Pentru mai multe detalii, sunt utilizate echografie abdominal, urografia, cistoscopia, in functie de particularitatile fiecarui pacient.

Tratament

Tratamentul se bazeaza in primul rand pe un consum crescut de lichide, cu pastrarea igienei intime. Conform antibiogramei se vor administra antibiotic, cel mai des utilizate fiind fluorochinolonele (Ciprofloxacin), cefalosporinele (Cefuroxim) sau aminopeniciline (Amoxicilina). Pentru ameliorarea simptomelor, se pot administra si antispastice (drotaverina), antalgice si antipiretice. Dintre adjuvantele naturale, studiile au confirmat o buna eficienta a sucului de merisoare atat in preventia, cat si in tratamentul cu antibiotice.

Preventia infectiilor urinare presupune:

  • tratamentul afectiunilor din zona ginecologica
  • consumul suficient de lichide
  • evitarea constipatiei
  • igiena corporala si vestimentara
  • urinarea dupa actul sexual, avand efect de spalare

Pentru femeile care au multiple episoade de cistita se recomanda: creme antiseptice administrate local inainte de actul sexual sau administrarea de 3 ori pe saptamana de biseptol.

De cele mai multe ori, infectiile de tract urinar au o evolutie favorabila, lipsita de complicatii. Exista insa si cazuri in care aceasta infectie poate evolua spre cronicizare, abces renal sau perirenal, sepsis, insuficienta renala acuta sau boala renala cronica.

Infectiile de tract urinar in sarcina au unele particularitati:

  • risc de a dezvolta o pielonefrita acuta este crescut
  • riscul de prematuritate este mai mare
  • dezvoltarea insuficienta a fatului poate aparea in cazul infectiilor rebele la tratament
  • poate aparea decesul fatului

Gravidele sunt mai predispuse la a dezvolta infectii urinare din urmatoarele motive:

  • progesteronul si estrogenul favorizeaza stagnarea urinii si multiplicarea germenilor
  • cresterea uterului in dimensiuni determina compresia vezicii si implicit este responsabil de golirea incompleta a vezicii in timp urinarii sau de refluxul urinii din vezica in uretere
  • urina femeilor gravide are o componenta biochimica ce favorizeaza dezvoltarea germenilor

In cazul femeilor gravide, tratamentul trebuie sa fie prompt, energic, cel mai frecvent fiind utilizate aminopenicilinele sau cefalosporinele care nu vor afecta sarcina.

Desi par banale, aceste infectii urinare tratate incorect pot avea consecinte importante. Din acest motiv, este recomandata consultarea medicului (de familie, urolog) ori de cate ori apar aceste simptome, in vederea instituirii unui tratament corect care sa previna recidivele si complicatiile.

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.