Cu singuranta ai auzit multe lucruri negative despre sare. Persoanele care consuma o cantitate de sare mult peste necesarul zilnic au o tensiune arteriala mare si, de cele mai multe ori, sufera de hipertensiune.
Consumul de sare in exces a mai fost corelat si cu alte afectiuni grave ale sanatii, de la insuficienta cardiaca si accident vascular cerebral, la osteoroporoza.
Este usor sa uitam ca sarea este un nutrient esential pentru buna functionare a organismului: activitatea musculara, digestie si pastrarea unui rim cardiac stabil, printre alte functii ale corpului.
Necesarul zilnic de sare:
Un adult sanatos trebuie doar sa fie atent la cantiatea zilnica consumata si sa nu faca excese. Mai precis, nu trebuie sa consume mai mult de 6g de sare pe zi, echivalentul a putin peste o lingurita.
Atentie! Nu confunda limita maxima, cu necesarul zilnic de sare.
Sarea obisnuita contine 40% sodiu insa exista alte saruri cu un continut mai redus de sare, motiv pentru care atunci cand se recomanda necesarul zilnic de sare, aceasta se refera la cantitatea de sodiu:
- Departamentul de Agricultura al Statelor Unite (USDA) recomanda consumul maxim a 2300 mg sodiu pe zi (echivalent al unei lingurite de sare obisnuita)
- Asociatia Americana pentru Inima (AHA) recomanda consumul maxim a 1500 mg sodiu pe zi (echivalent al 0.75 lingurite de sare obisnuita)
- Academia de Nutritie si Dietetica (AND) recomanda consumul maxim a 1500-2300 mg sodiu pe zi (intre 0.75 si 1 lingurita sare obisnuita)
- Asociatia America de Diabet (ADA) recomanda consumul maxim a 1500-2300 mg sodiu pe zi (intre 0.75 si 1 lingurita sare obisnuita)
Excesul de sare este mult mai comun decat un deficit pentru ca o regasim pretutindeni. Iti va fi greu sa o contorizezi in cazul in care obisnuiesti sa consumi alimente procesate sau mananci des la restaurant.
Sarea se ascunde peste tot.
Daca unele alimente sunt sarate si o poti depista cu usurinta, altele, precum cerealele sau biscuitii, n-ar ridica, in mod normal un semn de intrebare. Mai mult, specialistii sunt de parere ca aproximativ 75% din sarea pe care obisnuim sa o consuma zilnic provine din mancare procesata.
Singura modalitate in care poti controla sarea in dieta este sa gatesti preponderent acasa si sa eviti alimentele procesate. O alta recomandare este sa verifici cu atentie eticheta produsului ambalat si sa cauti nutrientul sare.
Alteori vei regasi cantitatea de sodiu per 100g de produs sau, in unele cazuri, per portie. Tot ceea ce trebuie sa faci este sa inmultesti cantitatea de sodiu cu 2.5 pentru a obtine cantitea de sare folosita de catre producator pentru prepararea alimentului respectiv.
Sare alba rafinata vs. sare de mare
Toate populatiile vechi s-au folosit de sare intr-o anumita forma. Doar ca ei nu consumau sare de masa rafinata, ci sare de mare. Sarea de mare se obtine din apa de mare supusa evaporarii, iar sarea rafinata este extrasa din mine.
Cantitatea de saruri minerale variaza in functie de zona de unde este preluata apa.
Pe langa provenienta, deosebirea intre aceste doua feluri de sare o face modul de procesare. Sarea rafinata de masa este supusa multor etape, care au ca scop albirea, curatirea de impuritati si obtinerea granulatiei dorite. In tot acest proces isi pierde din nutrienti.
In plus, sarea de masa este imbogatita cu iod dar i se adauga si antiaglomerante (citeste mai multe despre E536, ferocianura de potasiu).
In afara de gust, sarea marina ne ofera sodiu, cloruri, iod si o serie de alte minerale esentiale.
Sodiu
Fiecare fluid corporal contine sodiu. De ce? Este nevoie de el in mai multe procese biochimice: functionarea normala a glandei suprarenale, stabilitatea peretelui celular, contractii musculare, stimularea nervoasa si reglarea pH-ului apei.
Cloruri
Clorurile de sodiu si de potasiu sunt necesare pentru a regla pH-ul in sange si trecerea fluidelor prin membranele celulare. Clorura are la baza acid clorhidric care este necesar pentru digestia proteinelor. Clorura de asemenea, activeaza enzimele care digera carbohidratii. Cantitati infime de clorura pot fi, de asemenea, gasite in telina si nuca de cocos.
Iod
Iodul este necesar pentru metabolizarea grasimilor, dezvoltarea mentala, functionarea musculara si producerea de hormoni sexuali si tiroidieni.
Iodul se gaseste in cele mai multe alimente marine, de asemenea, se gaseste in unt, sparanghel, anghinare, legume de culoare verde inchis si ananas.
Cea mai buna sare
Sarea roz de Himalaya
Este cea mai pura sare din lume, neatinsa de poluara specifica marilor si oceanelor actuale. Sarea de Himalaya se exploateaza manual de la peste 1500 de metri adancime din muntii Himalaya.
Nu este rafinata si nici iodata, contine 84 de minerale care se regasesc natural in componenta corpului uman si are un gust pur. Este preferata bucatarilor, nu numai ca sareaza, confera si un gust deosebit preparatelor culinare.
Nefiind fortifiata cu iod in procesul de fabricatie, asigura-te ca consumi suficiente surse naturale de iod.
Sarea de mare
Sarea de mare este minim procesata, obtinandu-se prin evaporarea apei sarate de mare. Pastreaza multe dintre mineralele esentiale pentru sanatatea sistemului nervos si cardiovascular. Tocmai pentru ca in continutul acesteia se regasesc minerale, continutul sodiul poate descreste cu pana la 40%.
Cu toate acestea, poti fi tentat sa folosesti o cantitate mai mare pentru a obtine gustul sarat. In functie de sursa de provenienta, sarea de mare poate contine diferite cantitati de iod, necesar pentru reglarea functiei tiroidiene, difera in materie de gust si culoare.
Sarea pe baza de clorura de potasiu
Folosita cu precadere in dieta hiposodata de catre hipertensivi, inlocuieste o parte din clorura de sodiu cu cea de potasiu si se adauga alimentelor in mod obisnuit, in locul sarii de bucatarie.
Se recomanda de catre mediul curant.
Desi este important sa alegi cea mai buna sare pentru sanatatea ta si a familiei tale, nu uita ca vinovata de excesul consumului de sodiu nu este neaparat sarea pe care o adaugam in mancare ci sarea adaugata in alimentele procesate pe care le cumparam din comert si din restaurantele de tip fast-food.
Tocmai de aceea este indicat sa consumi cat mai multa hrana cruda sau preparata acasa, pentru a gestiona rational cantitatea de sare folosita.
Sare kosher vs. sare obisnuita
De cate ori am amintit de sarea kosher in retele din revista, am fost intrebate ce-i cu ea si cu ce se poate inlocui. Desi noua pe piata si prea putin familiara pe scara larga, sarea kosher este preferata bucatarilor si ai sa intelegi de ce.
Sarea este un mineral care se gaseste in stare naturala, fie in zacaminte, fie in apa de mare. Dupa evaporarea apei, cristalele de sare sunt procesate in diferite tipuri de granulatii. Sarea de masa, fina si extrafina este supusa unui proces de recristalizate si macinare pana se ajunge la granulatia dorita. In plus, sarea de masa este fortifiata cu iod si poate contine antiaglomerante.
De regula, sarea Kosher nu trece prin acest proces de rafinare si nici nu contine iod adaugat sau antiaglomerante. Este granuloasa si nu la fel de densa. Se poate lua cu usurinta cu varful degetelor, presarandu-se direct pe alimente. Termenul de ‘kosher’ este luat din alimentatia evreilor, guvernata de reguli de preparare stricte.
Alimentele kosher sunt pure, curate.
Sarea Kosher difera ca forma si marime intre diferite branduri si nu masoara, intotdeauna consistenta. Daca folosesti sare de masa rafinata cand reteta cere o lingurita de sare Kosher, vei folosi o cantitate aproximativ dubla. Foloseste-o ori de cate ori reteta cere sare grunjoasa. O vei gasi deosebit de utila pentru sararea preparatelor inainte de gatire sau ca tusa finala a preparatului datorita texturii sale.
Ceea ce trebuie sa retii este ca se dizolva mai greu in apa. Daca o folosesti pentru sararea supelor, adaug-o abia dupa ce apa a dat in clocot. Nu este indicat sa o folosesti la prajituri caci, tocmai datorita granulatiei, nu se dizolva complet.
Sarea si sanatatea
Temerile legate de sare au aparut in urma cu mai mult de un secol. In 1904 medicii francezi au raportat ca sase dintre subiectii cu tensiune arteriala marita au fost iubitori impatimiti de sare.
Grijile au escaladat pana in 1970, cand Brookhaven National Laboratory a lui Lewis Dahl a sustinut ca are dovezi precum ca sarea provoaca hipertensiune: el a indus tensiune arteriala crescuta la sobolani prin hranirea cu echivalentul uman a 500 de grame de sodiu pe zi. (Astazi, majoritatea oamenilor consuma intre 3,4 grame de sodiu si 8,5 grame de sare, pe zi.)
Intersalt, un studiu amplu publicat in 1988, despre aportul de sodiu comparativ cu tensiunea arteriala la subiectii din 52 de centre internationale de cercetare spune ca nu ar fi nici o relatie intre aportul de sodiu si prevalenta hipertensiunii arteriale.
De fapt, populatia care a mancat mai multa sare, aproximativ 14 grame pe zi, a avut o presiune arteriala medie mai scazuta decat populatia care a mancat o cantitate mai mica de sare, aproximativ 7,2 grame pe zi.
In anul 2004 Cochrane Collaboration, o organizatie internationala, independenta, non-profit, de ingrijire a sanatatii si cercetare finantata in mare parte de catre Departamentul de Sanatate si Servicii Umane (HHS) din SUA, a publicat o revizuire a 11 studii despre reducerea cantitatii de sare consumate.
Pe termen lung, dietele scazute in sare, in comparatie cu dietele normale duc la scaderea tensiunii arteriale sistolice.
O meta-analiza a 15 studii publicate in perioada 1966-2008 sustine ca un consum ridicat de sare este asociat cu un risc semnificativ crescut de accident vascular cerebral si boli de inima.