zoot

Ce trebuie sa stii despre psoriazis

Desi este o boala ce apartine sferei dermatologice, psoriazisul este o boala cu rasunet in intreg organismul. Cel mai des, aceasta afectiune se manifesta prin leziuni ale pielii, cu aspect si localizare specifice, dar se poate insoti si de afectarea aparatului cardiovascular, a metabolismului, tulburari psihice si alte manifestari cutanate.

Ce trebuie sa stii despre psoriazis

Ce este psoriazisul?

Psoriazisul este o boala de tip autoimun, care apare de obicei la persoane avand o predispozitie genetica, familiala la care se adauga factori de mediu cu rol declansator. Riscul de a dezvolta aceasta boala este cu atat mai mare cu cat in familie exista deja cazuri de psoriazis. Factorii declansatori sunt diversi: leziuni traumatice (chimice, fizice, electrice, chirurgicale, infectioase, inflamatorii), infectii (faringite determinate de streptococci), medicamente (antiinflamatorii, betablocante), radiatii ultraviolete, factori metabolici (sarcina, hipocalcemia), consumul de tutun si alcool, infectia HIV.

Leziunile specifice sunt reprezentate de pete de dimensiuni variate (de la dimensiunea unei unghii la dimensiuni care depasesc podul palmei), de culoare rosie sau roz-somon, acoperite de scuame. Aceste leziuni apar in special la nivelul coatelor, genunchilor sau scalpului, dar pot interesa orice alta zona a corpului.

Aceasta boala este una cronica, iar evolutia ei este o succesiune de remisiuni si reactivari. Ambele momente ale bolii variaza ca durata, insa un tratament condus corect poate prelungi remisiunea. Nu este mai putin adevarat ca sunt persoane in cazul carora remisiunea poate durata intreaga viata.

Fiind o boala autoimuna, organismul reactioneaza in mod deosebit: produce anticorpi impotriva propriilor celule si tesuturi. Acest aspect explica afectarea pielii si a altor organe. In ceea ce priveste bolile cardiovasculare, cel mai frecvent intalnite sunt: angina pectorala, infarctul miocardic, embolia pulmonara si accidentul vascular cerebral.

Psoriazisul asociaza de multe ori si afectari ale metabolismului glucidic, prin aparitia diabetului zaharat de tip 2, scaderea tolerantei la glucoza, obezitate. Metabolismul lipidelor este si el afectat, fiind cunoscute cresteri ale nivelului de colesterol din sange. Mai exact, este vorba despre scaderea HDL-colesterolului (colesterolul bun) si cresterea LDL-colesterolului (colesterolul rau).

Tulburarile psihice care insotesc psoriazisul sunt cauzate de mai multi factori: aspect fizic, costul si durata tratamentului, evolutia variabila a bolii. Din acest motiv, unii pacienti pot resimti anxietate, panica, furie, depresie, scaderea stimei de sine. Contrar credintelor populare, psoriazisul nu este o boala contagioasa. Asadar, persoanele care sunt diagnosticate cu aceasta afectiune nu trebuie excluse din grupuri, cluburi sau spatii publice (de exemplu piscine). Pe termen lung, aceasta excludere va reprezenta un motiv de stress pentru pacient, ale carui relatii cu familia si prietenii vor avea de suferit.

Alte manifestari cutanate care se intalnesc in asociere cu psoriazisul sunt candidoza, urticaria, vitiligo sau chiar cancere ale pielii.

Un aspect particular al acestei afectiuni este atingerea articulara, numita artropatia psoriazica. Aceasta manifestare extra-cutanata este o boala care afecteaza sistemul muscular si osos, de asemenea autoimuna, care afecteaza pacientii cu leziuni cutanate psoriazice. Artropatia psoriazica poate afecta toate articulatiile, dar cel mai frecvent sunt afectate articulatiiile degetelor (interfalangiene), cele sacroiliace si coloana vertebrala. Debutul este lent, prin dureri de tip inflamator la nivelul articulatiilor mici, la un pacient cu leziuni de psoriazis. Tratamentul se suparapune peste cel al psoriazisului, fiind indicata utilizarea de antinflamatoare in perioadele in care persoana prezinta dureri articulare. Se pot asocia si protectoare gastrice (inhibitori ai pompei de protoni).

Diagnosticul psoriazisului se stabileste pe baza examenului clinic si al examenului anatomo-patologic al leziunilor. Aceste leziuni constau in placi de culoare rosie, acoperite de scuame, bine delimitate, cu localizarea specifica, dar nepruriginoase. Este esential de remarcat caracterul cronic al bolii, existenta altor rude cu aceeasi afectiune, precum si examenul micologic si bacteriologic negative.

Tratamentul acestei boli variaza in functie de severitatea cazului si de particularitatile fiecarui pacient. Terapia poate fi locala, cu unguente, creme, paste, radiatii UV, fotochimioterapie, tratament chirurgical, terapie cu LASER sau hipertermie. Acest tip de abordare se potriveste cazurilor cu manifestari strict cutanate. Unguentele si cremele au la baza gudroane, antralin, analogi de vitamina D, preparate cu acid salicilic, corticosteroizi, analogi de vitamina A, imunosupresoare si imunomodulatoare topice.

Terapia sistemica se adreseaza cazurilor de psoriazis moderat sau sever, fiind utilizate mai multe tipuri de medicamente: Metotrexat (citotoxic), analogi de vitamina A, Ciclosporina A, corticosteroizii si agenti biologici. Tratamentul cu agenti biologici duce pe termen lung la o stare de imunosupresie. Consecutiv scaderii imunitatii, pacientul poate dezvolta infectii sau poate reactiva infectii latente. Din acest motiv, persoanele care vor urma acest tip de terapie trebuie investigate anterior instituirii tratamentului, pentru a exclude infectiile deja existente cu virusul hepatitei B,C, HIV sau prezenta unei tuberculoze inactive.

Psoriazisul este asadar o afectiune sistemica, de o mare complexitate care necesita o buna colaborare intre medic si pacient, uneori fiind necesara o abordare interdisciplinara. Tocmai de aceasta colaborare depinde efectul tratamentului si deci, evolutia pe termen lung a bolii.

Surse:

  • Burns T, Breathnach S, Cox N, Griffiths C, Rook’s textbook of dermatology, ed a 8-a, Wiley-Blackwell, 2010.
  • Gheucă-Solovăstru L, Vâţă D, Batog AH, Siriac O, Alupoaiei A, Diaconu D, Comorbidities in psoriatic patients of Iaşi Dermatological Clinic from 2004-2008, Rev Med Chir Soc Med Nat Iaşi, iulie-septembrie 2009.
  • Rabin F, Bhuiyan SI, Islam T, Haque MA, Islam MA, Psychiatric and psychological comorbidities in patients with psoriasis – a review, Mymensingh Med J, octombrie 2012

No Comments Yet

Leave a Reply

Your email address will not be published.